a umbla din loc în loc

a umbla din loc în loc
to wander about.

Română-Engleză dicționar expresii. 2013.

Look at other dictionaries:

  • loc — LOC, locuri, s.n. I. 1. Punct, porţiune determinată în spaţiu. ♢ loc. adv. Din (sau de pe) loc = de acolo de unde este sau se află cineva, stând nemişcat, fără a se deplasa. În (sau pe) loc = a) pe aceeaşi bucată de pământ, acolo unde se află… …   Dicționar Român

  • umbla — UMBLÁ, úmblu, vb. I. intranz. I. 1. A se deplasa dintr un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). ♢ expr. A i umbla cuiva ceva prin gură = a nu şi putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (pop.) A i… …   Dicționar Român

  • pribegi — PRIBEGÍ, pribegesc, vb. IV. intranz. 1. A fi pribeag; a rătăci din loc în loc; a hoinări, 2. A şi părăsi locul natal, ţara; a se refugia, a emigra, a se exila. – Din pribeag. Trimis de oprocopiuc, 14.04.2004. Sursa: DEX 98  PRIBEGÍ vb. 1. v.… …   Dicționar Român

  • cutreiera — CUTREIERÁ, cutréier, vb. I. 1. tranz. A străbate, a colinda (în lung şi în lat), a umbla (din loc în loc); p. ext. a hoinări, a vagabonda. ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. 2. refl. (Neobişnuit) A se perinda. [pr.: tre… …   Dicționar Român

  • vagant — VAGÁNT, vaganţi, s.m. Poet medieval de limbă latină, rătăcitor, care cânta bucuria de a trăi; goliard. – Din fr. vagant. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  vagánt adj. m., pl. vagánţi; f. sg. vagántă, pl …   Dicționar Român

  • rătăcitor — RĂTĂCITÓR, OÁRE, rătăcitori, oare, adj. Care rătăceşte; care umblă din loc în loc fără odihnă. – Rătăci + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RĂTĂCÍTOR adj., s. v. hoinar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • ţine — ŢÍNE, ţin, vb. III. I. tranz. 1. A avea ceva în mână (sau în braţe etc.) şi a nu lăsa să scape. ♢ expr. A i ţine (cuiva) lumânarea (sau lumina) = a) a fi naş cuiva la cununie; b) a sta lângă cineva în ultimele clipe ale vieţii cu o lumânare… …   Dicționar Român

  • dimineaţă — DIMINEÁŢĂ, dimineţi, s.f., adv. 1. s.f. Partea de la început a zilei (din zori până la prânz). ♢ loc. adj. şi adv. De dimineaţă = a) (care are loc) în partea de la început a zilei, în zori, (foarte) devreme; b) (care are loc) din momentul când… …   Dicționar Român

  • rătăci — RĂTĂCÍ, rătăcesc, vb. IV. 1. refl. A pierde drumul, a greşi direcţia, a nu mai şti unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleţi. ♦ intranz. A umbla de ici colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la ţintă …   Dicționar Român

  • alerga — ALERGÁ alérg, vb. I. intranz. 1. A merge repede; a goni; a fugi. 2. A fugi după cineva sau ceva pentru a l ajunge, a l prinde. ♦ tranz. A fugări pe cineva. 3. A se grăbi într o direcţie sau către un scop. ♦ A recurge la cineva ca la o sursă de… …   Dicționar Român

  • sări — SĂRÍ, sar, vb. IV. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându se în sus printr o mişcare bruscă, şi a reveni în acelaşi loc; a sălta. ♦ A dansa, a ţopăi, a zburda. ♢ expr. (tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”